Nu recomand documentarul lui Dan Alexe, “Cabală la Kabul”

Dacă ești iubitor de filme documentare, genul care devorează tot ce prinde pe Discovery, Animal Planet, Travel, History, am o veste tristă: nu îți recomand documentarul lui Dan Alexe, “Cabală la Kabul”. Vei fi dezamăgit și n-are sens să pierzi timpul. Îți explic acum de ce.

  1. Documentarul ăsta n-are povestitor. Nu are omul ăla cu care te-ai obișnuit până acum, care îți prezintă totul din perspectiva lui și îți dă informațiile mură în gură. Povestitorul e personaj în filmul ăsta, e ocupat sa trăiască la propriu tot ceea ce îți prezintă tie, așa că înțelegerea și interpretarea faptelor țin exclusiv de tine. Pornești documentarul doar dacă ești dispus să participi și tu în el cu sentimente și materie cenușie.
  2. Nu vei găsi pe nimeni în documentarul ăsta să îți descrie personajele prin cuvinte potrivite. Nu îți va spune nimeni care este personajul pozitiv, care e cel negativ, cine minte, sau cine spune adevărul. Dialogul dintre oameni, comportamentul și atitudinea lor sunt singurele instrumente care “strunjesc” personajele. Dacă ești pregătit să cunoști cu adevărat acei oameni, liber, fără descrieri forțate, vizionează documentarul! Dacă nu, întoarce-te liniștit la Da Vinci Learning!
  3. Vrei cadre frumoase, montaje perfecte, fond muzical emoționant ca la celelalte documentare pe care le-ai văzut? Nu e genul tău de documentar, atunci. Cadrele sunt realiste, regizorul e și cameraman, și personaj în același timp. Importanța cade pe ceea ce surprinde, nu pe cum surprinde. Importantă e trăirea reală, nu cosmetizarea ei. Fondul muzical lipsește cu totul, dar nu îți va lipsi deloc de fapt.  Realismul din imagini și din sunete te poate face să plângi și să râzi în același timp, fără ritm de tobe vibrante sau  descântec de violencel plângăcios.

De fapt, pe scurt, nu recomand documentarul ăsta niciunui mare iubitor de documentare, dar insist ca orice mare iubitor de viață și de film să îl vizioneze. Pentru că asta este: un film despre o viață și o viață trăită într-un film (Dan Alexe, printre altele,  a stat trei ani acolo, printre ei, ca să le învețe limba, să îi înțeleagă și să se integreze).

Documentarul ăsta te va învăța multe despre viața ultimilor doi evrei din Kabul, despre obiceiurile, răutățile și zbaterile lor, îți va oferi informațiile obiective și interesante pe care le aștepți de la un documentar. Dar, mai presus de asta, vei simți că ai trăit filmul ăsta alături de ei. Iar în final, e posibil să îți dorești să fi fost doar un film cu actori, și nu realitate, când vei fi pus în fața unui adevăr universal al vieții, nu doar al vieții a doi evrei din Kabul: “Chiar nu înțeleg ce mare poveste. Hai să mâncăm!”

Filmul aici (online, gratuit; nu înțeleg de ce):

http://cinepub.ro/site/cabal-in-kabul-dan-alexe-2007/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s